Natalia KULIBINA, decan al Facultăţii de perfecţionare a cadrelor a Institutului „A.S.Puşkin” din Moscova, a răspuns la întrebările Agenţiei „Inforusia”.

- Aţi participat la manifestările dedicate celei de-a 75-a aniversări a rusisticii în România şi împlinirii a 60 de ani de la înfiinţarea Catedrei de fioilogie rusă a Universităţii din Bucureşti. Care este mesajul dumneavoastră pentru această sărbătoare a limbii şi literaturii ruse în România?
- Vreau să repet ceea ce am spus la şedinţa plenară din frumoasa aulă a  Bibliotecii Universitare. Dorinţa de a studia o limbă străină sau  alta depinde nu de sistemul de învăţământ, ci de atractivitatea imaginii ţării respectivei limbi. Am dorit şi continui să doresc prosperitatea Rusiei pentru că dacă ea va fi competitivă pe plan internaţional, va fi competitivă şi limba rusă printre alte limbi. Un tânăr trebuie sa fie sigur că limba rusă îi va fi necesară în viaţa ulterioară. Aici nu este vorba de ceva exotic pe care îl vrei să ştii din curiozitate, ci este vorbă de limbă de care un  tânăr va avea nevoie pentru comunicare şi pentru viaţa sa profesională. Pentru că numai atunci limba respectivă va fi căutată.

- Ce impresii v-au lăsat rusistica română, contactele cu colegii români? 
- Pentru mine acestea sunt primele contacte în România. Dar la congresele MAPRYAL (Asociaţia Internaţională a Profesorilor de Limbă şi Literatură Rusă – n.red.) şi la noi, la institut, şi la Universitatea din Moscova unde am lucrat înainte, veneau grupuri ale specialiştilor români şi îmi aduc aminte de unii dintre ei, de pildă, de Aurelia Marincovici care a condus multă vreme Asociaţia rusiştilor români. Ii stiu pe aceşti oameni ca pe foarte buni cunoscători de limba rusă, oameni care iubesc cultura şi civilizaţia rusă. Oameni care vor ca în România să fie studiată limba rusă şi ca aceasta să devină un factor al vieţei contemporane din România. Simt ospitalitatea faţă de noi, oaspeţii, indiferent de ţară din care am venit - din Rusia sau din China, din Bulgaria sau din Franţa, din Polonia sau din Italia...

- Cum ar putea fi întărite contactele dintre rusiştii ruşi şi români?
- Institutul nostru dispune de toate posibilităţile, începând cu corpul de cadre didactice şi terminând cu un cămin şi o cantină foarte bune, pentru a primi grupuri de studenţi şi profesori pentru diferite durate de studii şi de reciclare. Noi suntem pregătiţi să participăm la diferite programe – poate chiar să revenim la sistemul de învăţământ care a existat înainte şi la care se întorc diferite ţări, Polonia, de exemplu. Adică studenţii vin la noi pentru un semestru sau trei luni şi noi ne potrivim programele noastre.de învăţământ cu cele care sunt la ei. Desigur, principala atenţie se acorda practicii de limba vorbită, dar se citesc şi cursurile în limba rusă. Şi nu văd niciun obstacol ca şi catedra de filologie rusă din Bucureşti, şi catedra noastră să-şi potrivească programele de studii. Dar există problema financiară. Noi suntem interesaţi să primim studenţi şi profesori universitari români, dar  avem o finanţare dublă - de la buget şi extrabugetară. Cea din urmă, adică învăţământul cu plată, este destul de scumpa. De aceea trebuie să existe acorduri sau protocoale interguvernamentale care ar permite acest lucru pe baza de schimb  fără valută. Dacă va fi semnat în sfârşit protocolul ruso-român vom fi bucuroşi să-i primim pe studenţii şi profesorii români şi nu numai din Bucureşti, dar şi din celelalte centre universitare româneşti. Profesorii şi studenţi trebuie să iasă în Rusia pentru că aceasta înseamnă nu numai contactul cu mediul de limbă, dar şi cunoaşterea unor tehnologii noi de predare şi a unor realităţi noi ale ţării noastre.